Calculator vechime în muncă
Adaugă fiecare perioadă lucrată și află vechimea totală. Unificăm automat intervalele care se suprapun — două contracte în paralel nu înseamnă vechime dublă.
Exemplu pentru două contracte care se suprapun: 01.03.2015 – 31.12.2019 și 01.09.2019 – 30.06.2026. Adaugă perioadele tale mai sus și recalculează.
Vechime totală în muncă
Perioadele luate în calcul
| 1. 01.03.2015 – 30.06.2026 | 11 ani, 3 luni, 30 zile |
Cum se socotește vechimea
Perioadele suprapuse se numără o dată
Dacă ai avut două contracte simultan, vechimea nu se dublează — timpul trece o singură dată. Calculatorul unifică automat intervalele care se suprapun sau se continuă și îți spune câte au rămas distincte.
Convenția de 30 de zile
În evidența vechimii, 30 de zile fac o lună și 12 luni fac un an. Nu e aritmetică de calendar: un an calendaristic are 365 de zile, dar douăsprezece luni convenționale au 360. De aceea afișăm și totalul exact în zile.
Ambele capete se includ
O perioadă de la 1 până la 31 ianuarie înseamnă 31 de zile, nu 30. Ziua în care ai început și cea în care ai terminat contractul sunt amândouă zile lucrate.
Ce nu acoperă
Aceasta e vechimea în muncă, nu stagiul de cotizare pentru pensie. Cele două diferă: stagiul ține cont de contribuțiile efectiv plătite și de condițiile de muncă. Pentru pensie, cere adeverință de la Casa de Pensii.
Ce intră și ce nu intră în vechime
Regula de bază: contractul face vechimea
Art. 16 alin. (5) din Codul muncii: „munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă". Nu contează forma — perioadă determinată sau nedeterminată, normă întreagă sau parțială. Unde nu există contract, nu există nici vechime în muncă.
Part-time: vechimea nu se împarte la normă
Legea nu împarte vechimea la fracțiunea de normă. Un an lucrat cu 4 ore pe zi e tot un an de vechime în muncă, nu jumătate — alin. (5) vorbește despre munca prestată în temeiul unui contract, fără nicio raportare la durata timpului de lucru. Ce diferă la part-time sunt veniturile, nu anii.
Ce se scade: absențele nemotivate și concediile fără plată
Art. 16 alin. (6), introdus prin Legea 12/2015: absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă. Excepția e concediul fără plată pentru formare profesională — acela rămâne vechime. Scăderea se face în zile calendaristice, iar angajatorul o operează în REVISAL.
Concediul de creștere a copilului: da, integral
Art. 22 din OUG 111/2010 spune explicit că perioada concediului pentru creșterea copilului „constituie vechime în muncă și în serviciu, precum și în specialitate". Cei doi ani acasă cu copilul nu sunt o gaură în carieră din punctul de vedere al vechimii — intră la toate cele trei categorii.
Șomajul: nu e vechime în muncă
În perioada de șomaj nu există contract de muncă, deci nu curge vechime în muncă. Perioada se valorifică însă separat la pensie, prin Casa de Pensii — alt sistem de evidență, alte reguli. E una dintre diferențele concrete dintre vechime și stagiu de cotizare.
Trei noțiuni care se confundă constant
Vechimea în muncă — tot timpul lucrat pe contract, orice meserie. Vechimea în specialitate — doar timpul lucrat în profesia respectivă; contează la grade și gradații. Stagiul de cotizare — perioadele cu contribuții la pensie. O adeverință de vechime nu răspunde automat la toate trei întrebările.
Unelte înrudite
Surse
- Codul muncii, art. 16 alin. (5) și (6) — ce constituie vechime și ce se scade
- OUG 111/2010, art. 22 — concediul de creștere a copilului e vechime
- Casa Națională de Pensii Publice — stagiul de cotizare
Motorul de calcul e aritmetică pe intervale de timp. Regulile despre ce intră și ce se scade vin din art. 16 alin. (5)–(6) din Codul muncii — alineate introduse prin Legea 12/2015 — și din art. 22 al OUG 111/2010 pentru concediul de creștere a copilului. Rezultatul e orientativ: vechimea oficială se stabilește pe baza documentelor de la angajatori și a datelor din REVISAL, iar pentru pensie evidența relevantă e cea a Casei de Pensii.